SCURT ISTORIC AL FACULTATII DE ARHIVISTICA

Începuturile instituţionale ale organizării arhivelor în Ţările Române se plasează odată cu Regulamentele organice (1831) când pentru prima dată s-au organizat Arhivele Statului. În timpul domniei lui Al. I. Cuza, în 1862 s-a înfiinţat Direcţia Generală a Arhivelor Statului.
Pregătirea specialiştilor în domeniul arhivisticii în perioada interbelică era de resortul Şcolii Superioare de Arhivistică, care a fost înfiinţată în 1924, când la conducerea Arhivelor Statului se află Constantin Moisil. În această perioadă, de existenţa Şcolii şi-au legat activitatea o serie de mari personalităţi ale istoriografiei româneşti, precum: Constantin C. Giurescu, Petre P. Panaitescu, Aurelian Sacerdoţeanu (Directorul Arhivelor Statului şi al Şcolii Superioare de Arhivistică), Emil Vârtosu, Damian P. Bogdan etc. Astfel, arhivistica şi-a câştigat o poziţie solidă în câmpul culturii române.
După 1989 s-au creat condiţiile reînfiinţării instituţiei, iar la iniţiativa prof. univ. dr. Ioan Scurtu, care deţinea şi funcţia de Director General al Arhivelor Statului, a luat fiinţă în 1992 Facultatea de Arhivistică în cadrul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, instituţie destinată în special pregătirii arhiviştilor din sistemul Arhivelor Naţionale ale României, conform prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996.


FACILITATI OFERITE STUDENTILOR

Facultatea de Arhivistică funcţionează în campusul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” (str. Aleea Privighetorilor, nr. 1A, sector 1, Bucureşti), care răspunde principalelor necesităţi ale studenţilor prin următoarele dotări:

• Bibliotecă de specialitate;
• Cabinete de arhivistică și informatică.
• Săli de studiu rezervate studenţilor fiecărui an.
• Cabinet medical propriu
• Terenuri de sport, sală de sport, bazin de înot rezervate studenţilor.

Campusul Academiei de Poliţie beneficiază de condiţiile de pază ale instituţiilor subordonate MAI, de aceea siguranţa studenţilor este garantată, accesul făcându-se doar pe baza legitimaţiei.
Studenţii beneficiază de acces în condiţiile legii la fondurile de documente aflate în depozitele din Bucureşti şi din teritoriu, precum şi la bibliotecile de specialitate ale acestora; de asemenea pot beneficia de consultanţă din partea specialiştilor Arhivelor, o parte dintre aceştia susţinând cursuri la licenţă şi masterat în cadrul facultăţii.
Detaliile privind activitatea profesională a studenţilor sunt cuprinse în Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor din Academia de Poliţie “Al. I. Cuza”, disponibil pe website-ul Academiei şi actualizat în fiecare an.
Toţi studenţii facultăţii beneficiază în condiţiile legii de burse de merit şi burse sociale, reducere la transportul în comun (RATB, Metrorex, CFR), acces gratuit la baza materială a facultăţii.

ADMITEREA SI INMATRICULAREA STUDENTILOR

Admiterea la Facultatea de Arhivistică se face doar pe bază de concurs. Sunt admişi la concurs toţi absolvenţii învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat. Cifra de şcolarizare pe fiecare an universitar se afişează pe site-ul Facultăţii.
Înainte de susţinerea examenului propriu-zis candidaţii vor fi supuşi unei examinări medicale efectuate de Centrele Medicale MAI din Bucureşti sau teritoriu, după caz, precum şi unei testări psihologice cu caracter eliminatoriu efectuate de specialiştii Centrului de Testări Psihologice al MAI la sediul Academiei. Proba scrisă este de tip grilă, cuprinde 30 de întrebări şi se susţine la disciplina Istorie.
Înmatricularea studenţilor se face de către secretariatul facultăţii prin Dispoziţia Rectorului Academiei de Poliţie până în preziua începerii anului universitar, pe baza listelor candidaţilor declaraţi admişi la concursul de admitere. După înmatriculare, secretariatul facultăţii eliberează fiecărui student carnetul şi legitimaţia de student.



CALENDARUL ANULUI UNIVERSITAR

Anul universitar este structurat pe două semestre de câte 14 săptămâni şi începe de regulă la 1 octombrie. Verificarea cunoştinţelor studenţilor se face în trei sesiuni de examene, două fiind programate la sfârşitul fiecărui semestru, sesiunea a treia, programată în luna septembrie, fiind destinată restanţelor şi reexaminărilor.
Practica de specialitate a studenţilor este structurată în două stagii, de câte 3 săptămâni fiecare, organizate după sesiunile de examene. Stagiile de practică se desfăşoară în general în unităţile Arhivelor Naţionale din Bucureşti şi teritoriu, dar şi în cadrul altor instituţii de stat şi organizaţii private (operatori de servicii arhivistice).


CURRICULA DE STUDII
(informatii generale)

a. Istorie
• pachetul general (istoriile: antică, medie, modernă şi contemporană) înglobând atât istoria românilor cât şi istorie universală;
• evoluţia instituţiilor din perioada medievală, modernă şi contemporană;
b. Arhivistică
• gestionarea arhivelor istorice: arhive medievale (sec. XIV-XVIII), arhive moderne (1821-1918), arhive contemporane (1918-prezent);
• administrarea arhivelor curente la organizaţii;
• managementul arhivelor;
• conservarea şi restaurarea documentelor de arhivă;
• crearea şi gestionarea bazelor de date și a documentelor electronice;
• gestionarea arhivelor electronice;
c. Ştiinţe auxiliare ale istoriei: heraldică, diplomatică, sigilografie, genealogie, biblioteconomie, documentaristică, cronologie, codicologie, numismatică,vexilologie.
d. Limbi ale izvoarelor istorice şi paleografii (scrieri vechi): latină, germană, greacă, turco-osmană. Aceste cursuri sunt opţionale, studenţii putând opta pentru oricare din limbile izvoarelor şi paleografiile ce se vor studia în cadrul seriei respective. Studiul paleografiei româno-chirilice (necesar descifrării documentelor emise în secolele XVI-XIX în Ţările Române) este obligatoriu.


SISTEMUL DE CREDITE TRANSFERABILE SI APLICAREA ACESTUIA

Sistemul bazat pe credite transferabile este structurat conform Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). Numărul de credite pentru un an universitar este de cel puţin 60, reprezentând echivalentul numeric pentru cantitatea normală de muncă.
Alocarea de credite s-a efectuat pentru toate disciplinele (obligatorii, opţionale şi facultative) cuprinse în cadrul planului de învăţământ, inclusiv pentru stagiile de practică.
În totalul celor 60 de credite anuale nu sunt incluse şi creditele acordate pentru disciplinele facultative.
Creditele atribuite unei discipline se exprimă cu ajutorul unui număr întreg, iar obţinerea acestora este condiţionată de promovarea acelei discipline. Evaluarea cunoştinţelor la o disciplină din planul de învăţământ se apreciază cu note de la 1 la 10, disciplina considerându-se promovată dacă nota obţinută de student este minim 5.
Puncte de credit sunt acordate şi pentru elaborarea lucrării de licenţă (diplomă), iar participarea la examenul de licenţă (diplomă) este condiţionată de obţinerea celor 180 de credite (ciclul I – durata 3 ani începând cu anul universitar 2005-2006).
Datorită specificului Academiei de Poliţie, studenţii nu pot beneficia de transferul de credite între anii universitari (în cadrul aceluiaşi ciclu de pregătire), nepromovarea unui an de studiu echivalând cu exmatricularea din instituţie.


OPORTUNITĂŢI DE ANGAJARE

După terminarea cursurilor, absolvenţii Facultăţii pot participa la concursurile de angajare la Arhivele Naţionale pentru posturi alocate conform necesităţilor de personal ale instituţiei, numai în oraşe reşedinţă de judeţ şi în Bucureşti. La concurs se pot înscrie şi absolvenţii de pe locurile cu taxă, dar şi alte persoane în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul Funcţionarului Public şi a Legii nr. 251/2006. Concursul constă în probe scrise de Istorie a românilor, teorie arhivistică, paleografie (în funcţie de cerinţele posturilor) şi un interviu. Absolvenţii admişi în urma concursului beneficiază de statutul de funcţionar public cu studii superioare şi de salarizarea corespunzătoare grilei specifice MAI.
În condiţiile legii, absolvenţii Facultăţii pot beneficia şi de alte oportunităţi de angajare precum:
• funcţionar cu atribuţii de administrare a arhivelor în cadrul altor direcţii şi structuri ale MAI;
• arhivist în cadrul unor instituţii centrale (Parlament, Guvern, ministere, prefecturi) şi locale (primării) de stat;
record manager în sectorul privat la nivel naţional şi internaţional (ex. operatori de servicii arhivistice, companii, asociaţii, fundaţii etc.), precum şi a tuturor celorlalţi agenţi creatori şi/sau deţinători de arhivă în sensul legislaţiei în vigoare.
Alte posibile ocupaţii (cf. C.O.R.): profesor de istorie, cercetător, muzeograf, documentarist.