1. FACILITĂŢI OFERITE STUDENŢILOR
Facultatea de Arhivistică funcţionează în campusul Academiei de Poliţie care răspunde principalelor necesităţi ale studenţilor. El cuprinde următoarele elemente necesare activităţilor de instruire şi de locuire:
1. Săli de studiu rezervate studenţilor fiecărui an;
2. Bibliotecă proprie de specialitate cu acces gratuit;
3. Laborator de informatică;
4. Cabinet de arhivistică;
5. Cabinete de paleografii;
6. Capacităţi de cazare pentru studenţi.
7. Cantină studenţească;
8. Cabinet medical propriu. Studenţii pot beneficia şi de asistenţă medicală gratuită la Policlinica nr. 11 a MAI;
9. Terenuri de sport şi bazin de înot.

Campusul Academiei de Poliţie beneficiază de condiţiile de pază ale instituţiilor aferente MAI, de aceea siguranţa studenţilor este garantată, accesul făcându-se doar pe baza legitimaţiei.
În vederea documentării, în baza relaţiilor privilegiate dintre Facultatea de Arhivistică şi instituţia Arhivelor Naţionale, studenţii pot beneficia de condiţii de acces preferenţial (în condiţiile legii) la fondurile de documente aflate în depozitele din Bucureşti şi din teritoriu, precum şi la bibliotecile de specialitate ale acestora şi de asemenea pot beneficia de consultanţă din partea specialiştilor Arhivelor.

Detaliile privind activitatea profesională a studenţilor sunt cuprinse în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Facultăţii de Arhivistică.

Toţi studenţii facultăţii beneficiază în condiţiile legii de burse, reducere la transportul în comun (RATB, Metrorex, CFR), acces gratuit la baza materială a facultăţii.
În perioada de desfăşurare a activităţii practice în afara Bucureştiului (la Serviciile Judeţene ale Arhivelor Naţionale), masa şi transportul studenţilor sunt asigurate de Academia de Poliţie.

2. DIPLOME ACORDATE
• diplomă de licenţă domeniul « Ştiinţe umaniste », specialitatea « Istorie », specializarea „Arhivistică”;
• diplomă de master în arhivistică şi ştiinţe auxiliare ale istoriei.

3. CALENDARUL ANULUI UNIVERSITAR
• Anul universitar este structurat pe două semestre de câte 14 săptămâni şi începe la 1 octombrie încheindu-se la 15 iulie. Verificarea cunoştinţelor studenţilor se face în trei sesiuni de examene, două fiind programate la sfârşitul fiecărui semestru având durata de trei şi respectiv patru săptămâni, sesiunea a treia fiind destinată restanţelor şi reexaminărilor.
Practica studenţilor este structurată în două stagii, fiecare a câte 2 săptămâni: practica arhivistică (după sesiunea de iarnă) şi practica paleografică (după sesiunea de vară). Stagiile de practică se desfăşoară în general în unităţile Arhivelor Naţionale din Bucureşti şi teritoriu, dar şi în cadrul altor instituţii de stat şi private creatoare de acte.

4. ADMITEREA ŞI ÎNMATRICULAREA STUDENŢILOR
Admiterea la Facultatea de Arhivistică se face pe bază de concurs. Sunt admişi la concurs toţi absolvenţii învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat. Cifra de şcolarizare pe fiecare an universitar, aprobată de MAI, se afişează pe site-ul Facultăţii.
Înainte de susţinerea examenului propriu-zis candidaţii vor fi supuşi unei examinări medicale efectuate de Centrele Medicale MAI din Bucureşti şi teritoriu, precum unei testări psihologice cu caracter eliminatoriu efectuate de specialiştii Centrului de Testări Psihologice al MAI.
Examenul se susţine în scris, tip grilă, la obiectul istorie şi va cuprinde în mod echilibrat atât subiecte de Istoria Românilor cât şi subiecte de Istorie Universală.
Înmatricularea studenţilor se face de către secretariatul facultăţii prin Dispoziţia Rectorului Academiei de Poliţie până în preziua începerii anului universitar, pe baza listelor candidaţilor declaraţi admişi la concursul de admitere.
Fiecare student înmatriculat este înscris în Registrul Matricol sub un număr unic, valabil pentru întreaga sa şcolarizare în facultate.
După înmatriculare, secretariatul facultăţii eliberează fiecărui student carnetul şi legitimaţia de student.

5. CURRICULA DE STUDII (informaţii generale)
a. Istorie
• pachetul general de sinteză (istoriile: antică, medie, modernă şi contemporană) înglobând atât istoria românilor cât şi istorie universală;
• istoria instituţiilor româneşti (medievale, moderne şi contemporane);

Ahivistică
• prelucrarea arhivelor istorice: arhive medievale (sec. XIV-XVIII), arhive moderne (1821-1918), arhive contemporane (1918-1989) ;
• administrarea arhivelor curente la organizaţii;
• managementul arhivelor;
• conservarea şi restaurarea documentelor de arhivă;
• creare şi gestionare baze de date informatice;
• gestionarea arhivelor electronice;
• documentul electronic;
• tehnici de publicare electronică;

c. Ştiinţe auxiliare ale istoriei: heraldică, diplomatică, sigilografie, genealogie, biblioteconomie, documentaristică, cronologie, codicologie, numismatică, vexilologie.
d. Limbi vechi şi paleografii (scrieri vechi): latină, maghiară, germană, greacă, slavă, turco-osmană. Aceste cursuri sunt opţionale, studenţii putând opta pentru oricare din paleografiile ce se vor studia în cadrul seriei respective. Studiul paleografiei româno-chirilice (necesar prelucrării documentelor din secolele XVI-XIX) este obligatoriu.

6. SISTEMUL DE CREDITE TRANSFERABILE ŞI APLICAREA ACESTUIA
Aplicarea sistemului de credite transferabile (S.C.T.) în învăţământul superior din România asigură ridicarea calităţii acestuia, mobilizarea studenţilor şi compatibilitatea curriculei pe plan naţional şi la nivel european.
Acest sistem constituie un instrument de realizare a transparenţei, de stabilire de punţi între instituţii şi de sporire a posibilităţilor oferite studenţilor. S.C.T. facilitează sarcina de a recunoaşte realizările profesionale ale studenţilor prin folosirea unor unităţi de măsură comune – credite şi note.
Sistemul bazat pe credite transferabile este conform Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). Numărul de credite pentru un an universitar este de 60, reprezentând echivalentul numeric pentru cantitatea normală de muncă.
Alocarea de credite s-a efectuat pentru toate disciplinele (obligatorii, opţionale şi facultative) cuprinse în cadrul planului de învăţământ, inclusiv pentru activităţile de proiectare şi stagiile de practică.
În totalul celor 60 de credite anuale nu sunt incluse şi creditele acordate pentru disciplinele facultative.
Opţiunile studenţilor pentru pachetele de discipline opţionale şi facultative cuprinse în planul de învăţământ se fac cu cel puţin 1 semestru înaintea începerii acestora.
Creditele atribuite unei discipline se exprimă cu ajutorul unui număr întreg, iar obţinerea acestora este condiţionată de promovarea acelei discipline. Evaluarea cunoştinţelor la o disciplină din planul de învăţământ se apreciază cu note de la 1 la 10, disciplina considerându-se promovată dacă nota obţinută de student este minim 5.
Puncte de credit sunt acordate şi pentru elaborarea lucrării de licenţă (diplomă), iar prezentarea la examenul de licenţă (diplomă) este condiţionată de obţinerea celor 180 de credite (ciclul I – durata 3 ani începând cu anul universitar 2005-2006).
Datorită specificului Academiei de Poliţie (instituţie unică la nivel naţional), studenţii nu pot beneficia de transferul de credite între anii universitari (în cadrul aceluiaşi ciclu de pregătire), nepromovarea unui an de studiu echivalând cu îndepărtarea din instituţie.
Studenţii declaraţi nepromovaţi sau care doresc să părăsească instituţia, în situaţia unui transfer la o altă instituţie de învăţământ superior apropiată ca specializare (Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, de exemplu) li se pot recunoaşte creditele acumulate la disciplinele promovate, cu acordul conducerii instituţiei la care se realizează transferul.

7. OPORTUNITATI DE ANGAJARE
După terminarea cursurilor, absolvenţii Facultăţii pot participa la concursul de angajare pe un număr de posturi de funcţionari publici debutanţi cel puţin egal cu numărul absolvenţilor conform aprobării ministrului MAI, concurs ce se organizează anual, de regulă în luna septembrie. Posturile sunt repartizate, conform necesităţilor de personal ale Arhivelor Naţionale, numai în oraşe reşedinţă de judeţ şi în Bucureşti. La concurs se pot înscrie şi absolvenţii cu taxă, dar şi alte persoane în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul Funcţionarului Public şi a Legii nr. 251/2006.
Concursul constă în probe scrise de Istorie a românilor, teorie arhivistică, paleografie (în funcţie de cerinţele posturilor) şi un interviu. Absolvenţii care sunt admişi în urma concursului beneficiază de statutul de funcţionar public cu studii superioare şi de salarizarea corespunzătoare grilei specifice MAI.
În condiţiile legii, absolvenţii Facultăţii pot beneficia şi de alte oportunităţi de angajare precum:
• funcţionar pe linie de administrare a arhivelor în cadrul altor direcţii şi structuri ale MAI;
• arhivist în cadrul unor instituţii centrale şi locale de stat;
• record manager în cadrul unor companii private.